ISTORIC
Încă dinaintea înființării clubului, o parte din membri au activat în domeniul speologiei, motiv pentru care avem datoria de a aminti munca acestor pionieri ai speologiei.
Acest mic grup pregătit, cu experiență a inițiat înființarea și pornirea clubului.
La Cluj, în cadrul Societății Carpatine Ardelene (SCA - EKE), la începutul anului 1940 Rotaridesz István a organizat un grup restrâns (5-6 membri) de exploratori ai peșterilor. Ei colindă în primul rând peșterile din Munții Bihor și Pădurea Craiului, după care trec la descoperirea peșterilor până atunci necunoscute. Cu modestia ce-l caracteriza, s-a ferit de publicitate, astfel generațiile ce l-au urmat, îi cunosc prea puțin activitatea.
Printre altele, de numele lui se leagă descoperirea următoarelor peșteri:
-În carstul bihorean : Peștera Pojarul Poliței ( 1947), Avenul Securi ( I Mai), Peștera Neagră din Groapa de la Bârsa.
-În Valea Iadului: Peștera Valea Rea (Rotaridesz).
Împreună cu Bagaméri Béla explorează Peștera Neagră, Peștera cu apă din Valea Leșului, cartează în Munții Sebeșului Peștera Tecuri (descoperită de Simon Suprovics în 1943).
După desființarea SCA (1948) grupul lui Rotaridesz se înscrie în Asociația Turismului Popular (ATM), atunci înființat, și își continuă activitatea de speologie până la desființarea acestuia în anul 1953. Speologii amatori care activau în cadrul ATP-ului au trecut la Asociația Sportivă "Metalul" din Cluj, formând o secție de turism-alpinism, sub conducerea lui Bagaméri Béla. Acest mic grup după ce a dobândit pregătirea necesară și a reușit să adune echipamentul de speologie, începe prospectarea zonei carstice din Valea Iadului. Această muncă de prospectare și explorare, după aproape 10 ani a avut rezultate frumoase, cei de la "Metalul" din Cluj descoperind și explorând 18 peșteri și 6 avene noi, însumând o lungime de 7559 m.
Din anul 1956 cu ajutorul lui Rusu Teodor de la Institutul de Speologie din Cluj, se trece la cercetarea și explorarea peșterilor și avenelor din zona Damiș - Ponoraș - Zece Hotare.
Printre descoperirile mai importante din perioada 1953 - 1965 întreprinse de speologii amatori de la A.S. "Metalul" amintim: Poșiștăul Toaderea Haiului (lungime 61m, denivelare -61m), Poșiștăul din Groapa Sturzului (65m, -51m), P. cu apă din Valea Leșului (650m, +42m), P. de la Fața Apei (350m, -7 și +15m), Poșiștăul din Dl. Cornului (146m, -60m), Av. din Poiana Sohodolului (250m, -103m), P. Vântului (4500m, +90m).
Menționăm că speologii amatori de la "Metalul" din Cluj au participat și la turnarea filmelor documentare "Farmecul adâncurilor" și "Retezatul".
În anul 1965 dintre cei vechi rămân doar Bagaméri Béla și Gábor Ferenc, dar încep să acționeze Bányai Károly, Dobrai Péter, Csoltkó Lajos, Szilágyi Árpád și Varga Alfonz.
Odată cu descoperirea Peșterii Vântului în anul 1957 de Bagaméri Béla, se simțea nevoia grupării speologilor amatori într-o secție puternică, care să poată continua explorarea acestui sistem subteran imens cu o complexitate nebănuită.
Cei de la "A.S. Metalul" din Cluj au făcut multe intervenții de a găsi un for tutelar coordonator grupării de mai sus, dar încercările lor au rămas fără rezultat. După desființarea în 1965 al "A.S. Metalul", membrii acestuia s-au regrupat, și în data de 5 februarie 1966 au înființat "Cercul Speologilor Amatori din Cluj" adunând și speologii amatori de la "A.S. Metalul Roșu" și "A.S. Unirea" din Cluj , sub o conducere unică.

După descoperirea Peșterii Vântului (1957), s-a considerat ca activitatea cea mai importantă explorarea și cartarea acestui sistem. În fiecare an accentul a fost pus pe cunoașterea acestei peșteri.


1966
- Înființarea Clubului Speologilor Amatori din Cluj. Ca primul președinte al clubului este ales Bagaméri Béla. Prima tabără de speologie sportivă în zona carstică Cărmăzan-Zece Hotare. Prima expediție de 65 ore în Peștera Vântului, care are la momentul respectiv 8902 m.


1967
- Expediție de 106 ore în Peștera Vântului, explorarea galeriei Rotaridesz. Peștera devine cea mai lungă din țară cu 13.751 m. Organizarea jubileului de 10 ani de la descoperirea Peșterii Vântului, în comuna Șuncuiuș. Încep explorările sistematice în bazinul mijlociu a Văii Iadului.

1968
- O nouă expediție de 105 ore în Peștera Vântului, explorarea galeriei 7 Noiembrie. Începe activitatea de cartare a peșterii, se trece de sifonul I. Încep descoperirile în zona Pietrele Albe și în Valea Brătcuții.


1969
- Expediție de 68 de ore în Peștera Vântului, descoperirea galeriei Moravek. În Peștera Vârfurașul din zona Pietrele Albe se lucrează la decolmatarea galeriei Gábor Feri.


1970
- Încep cercetările în zona Roșia; în urma decolmatărilor se intră în Peștera Bonchii și se cartează 2150 m de galerii. Încep explorările zonelor carstice din Valea Drăganului.


1971
- O nouă expediție de 10 ore în Peștera Vântului, explorarea galeriei Roșii și a galeriei Albe. În Peștera Vârfurașul se intră în galeria principală activă și se cartează 2250 m de galerii. Activitatăți de decolmatare în Peștera Ungurului.


1972
- Participăm la filmarea Peșterii Vântului de către Televiziunea Română. Se organizează primul simpozion al speologilor amatori la Șuncuiuș, cu participarea a 72 persoane. Noi peșteri descoperite în zona Pietrele Albe. Începem decolmatarea peșterii deasupra Izbucului Brătcanilor. Un grup de speologi participă într-o tabără speologică internațională organizată în Bulgaria.


1973
- Descoperirea și explorarea Avenului Pobraz cu denivelare de -185 m în Valea Iadului. În colaborare cu Grupul de scafandri autonomi "Amphora" din Budapesta trecem sifonul de 36 m adâncime și 110 m lungime în Peștera cu Apă de la Bulz. Echipa lui Vlád Pál, în urma lucrărilor de dezobstrucție, reușește să intre în Peștera Bratcuții. Suntem prezenți cu 4 delegați la Congresul Internațional de Speologie din Cehoslovacia la Olomouc. Din nou se efectuează o vizită în Bulgari
a.

1974
- În zona Pietrele Albe se descoperă și se explorează Avenul Runa până la o denivelare de -76 m. Se continuă lucrările de explorare a Văii Iadului. La întâlnirea internațională a speologilor amatori din țările socialiste, organizată în Bulgaria, participăm cu 4 persoane.


1975
- Încep explorările în microcarstul din zona Izvorul Crișului, scafandrii autonomi explorează și cartează Peștera Pârâul Szala pe o lungime de 503 m și Peștera Bulții cu 365 m lungime, trecând prin mai multe sifoane. În Peștera Vântului continuă activitatea de cartare.


1976
- Peștera Vântului cu noile prelungiri atinge 20.628 m lungime; la intrarea peșterii se montează a doua poartă de protecție.Încep explorările în zona Lespezi în apropierea Pietrelor Albe.Csoltkó Lajos descoperă în Valea Iadului Avenul Ciungii Scoci, cu o denivelare de -67 m. În urma alegerilor ing. Szilágyi Árpád devine președintele cercului.


1977
- In valea Iadului se descoperă și se explorează Peștera Gruiul Jder cu o lungime de 328 m, frumos concreționată. Prin trecerea unui sifon în Peștera cu apă din Valea Leșului se descoperă galerii noi, cu o lungime de 420 m. Începe activitatea de explorare a zonei Izbândiș. Executăm harta Peșterii Vântului în 5 culori. Un grup participă la tabăra internațională speologică din Cehoslovacia.


1978
- În tabăra anuală organizată în zona Damiș-Ponoraș descoperim Peștera Stanul Ciuții cu 611 m lungime și Avenul Berna cu 697 m lungime și -98 m denivelare. Au loc lucrări de decolmatare la Peștera din Dealul Prodan și la Peștera Birtinului. Apare albumul "Peștera Vântului" al cărei autori sunt dr. Dan Coman și Valentin Crăciun.


1979
- Încep explorările în zona Bălnaca și în Munții Plopișului. Se descoperă Peștera Ponoraș cu 3851 m lungime, foarte frumos concreționată. În zona Munții Vlădeasa este explorată și cartată Peștera nr. 3 din Valea Pârâul Cuții cu 436 m lungime și -95 m denivelare. Televiziunea Română face un film documentar în tabăra noastră de la Fântâna Rece.


1980
- În colaborare cu Horia Mitrofan se explorează și se cartează Peștera Ciur Ponor în lungime de 5196 m. Echipa condusă de Csoltkó Lajos, după decolmatare intră în Peștera lui Doboș. Echipa condusă de Bazsó Béla explorează Peștera Ciungii Scoci din Valea Iadului cu 250 m lungime și -80 m denivelare. Scafandrii autonomi parcurg 120 m în sifonul de la Izbucul Topliței în apropierea comunei Roșia. Peștera Vântului ajunge la 27.102 m lungime.


1981
- Încep explorările în zona carstică Pojorâta în apropiere de Șuncuiuș. Explorarea marilor avene din zona Văii Lazurilor: Poșiștăul Fanea Babii (-131 m) și Poșiștăul Oneștilor (-82 m). Descoperirea, explorarea și cartarea Peșterii din Pârâul Știrbilei, cu 313 m lungime. Se explorează și se cartează noi peșteri și avene în Valea Iadului. Televiziunea Română face un film documentar despre tabăra din această zonă.


1982
- O nouă expediție de peste 100 ore în Peștera Vântului, cu galeriile nou cartate peștera depășește 30 km. În acest an cea mai bună activitatelegată de Peștera Vântului a avut-oVarga Alfonz. Noi descoperiri în Valea Iadului în colaborare cu un grup de speologi amatori din Oradea, conduși de Ménesi Péter. Explorarea Peșterii Toaia în carstul din Damiș. Organizăm primul concurs speologic la Șuncuiuș, la care participă 7 echipe.


1983
- Marea descoperire a anului: Peștera de la Sâncuta, explorat în colaborare cu GNSA - Cluj, având o lungime de 4250 m și o denivelare de -295 m. Se lucrează intens la decolmatarea Găurii cu Vânt din dealul Prodan, unde se simte un curent de aer puternic, promițător. În Valea Iadului se descoperă și se cartează 28 peșteri noi. Are loc explorarea Avenului Pașcalău în zona Damișului, cu o denivelare de -100 m. În Valea Iadului organizăm al doilea concurs de speologie sportivă, cu 12 echipe participante.


1984
- În timpul taberei anuale echipa condusă de Varga László decolmatează, explorează și cartează Peștera Ponor de la Măcinac cu 604 m lungime. Sub conducerea lui Rajka Géza echipa de scafandri a cartat Peștera de la Izbucul Dămișenilor și în colaborare cu GNSA - Cluj Peștera Sâncuța. Ediția a treia a concursului de speologie sportivă în Cheile Turenilor, cu 7 echipe participante. Încep explorările în Peștera cu apă din dealul Lelii, din Valea Iadului.


1985
- Cartarea Peșterii cu apă din dealul Lelii pe o lungime de 1300 m și denivelare -42 m. Ediția a patra a concursului de speologie sportivă la Bratca, cu 7 echipe participante. La cererea lnstitutului de Cercetare și Proiectare Minieră din Cluj se fac fotografii în mina veche de sare de la Tg. Ocna. Se lucrează la decolmatarea Ponorului Hăpătag din zona Ponoraș.


1986
- Se descoperă galerii noi în Peștera Ponor Ponoraș (191 m) și în Peștera Vârfurașul (233 m). Galeriile noi din Peștera Vântului însumează 520 m. Csoltkó Lajos organizează o expoziție în Întreprinderea "Metalul Roșu". Dat fiind faptul că sistemul de punctare s-a modificat, nu participăm la Concursul Republican de Speologie Sportivă.


1987
- După ce Varga László proiectează un refugiu la intrarea în Pestera Vântului, încep lucrările, în urma cărora au fost dislocate 43 m3 de pământ și pietre, au fost turnate 24 m3 beton în cele 838 ore de lucru. Încep măsurătorile pentru executarea planului longitudinal al Peșterii Vântului. Organizăm un Simpozion la Șuncuiuș cu expoziție și proiecții de diapozitive la cea de-a 30-a aniversare de la descoperirea Peșterii Vântului, în cadrul căruia dr. Szarka György susține o lucrare științifică despre peșteră. Participăm la activitățile de Salvaspeo de la Moneasa și de la Pusta Călățea.


1988
- Am lucrat mult la decolmatarea Avenului Ciungii deasupra izbucului Izbândiș, dar fără rezultate. Grupurile conduse de Varga Alfonz și Szabó Zoltán descoperă și cartează 3227 m galerii noi în Peștera Vântului, care atinge lungimea totală de 39.417 m. Lucrări de decolmatare la Peștera Fiului din zona Roșia. Organizăm simpozion și o masă rotundă la Șuncuiuș, cu cercurile care lucrează în Munții Pădurea Craiului, cu titlul "Coordonarea activității speologice din Munții Pădurea Craiului".


1989
- In acest an accentul activităților se pune pe lucrările din Valea Iadului; în urma sesizării de către Antrepriza de Construcții Hidroenergetice, brigada Valea Iadului, exploatăm și cartăm Peștera din galeria ACH și Peștera cu Cristale în colaborare cu un grup de speologi din Oradea, conduși de Barabás Tibor și Ménesi Péter. Continuăm explorările în microcarstul de la Izvorul Crișului. Avem de suportat pierderea unui veteran al clubului și al speologiei: Csoltkó Lajos.


1990
- În acest an clubul reușește să obțină un sediu. În Peștera Vântului se efectuează mai multe vizite, unele organizate pentru speologi de peste hotare. Nu sunt neglijate însă nici explorările și cartările, în urma cărora peștera are o lungime de peste 42 km. Pe lângă Peștera Vântului se mai lucrează și la explorările din Avenul Berna și Peștera Stanul Ciuții.


1991
- În timpul taberei de iarnă din Peștera Vântului am cartat galeriile din etajul III. La alegerile din acest an, Vári László este ales președintele clubului. Pentru noii membri am ținut cursuri de pregătire teoretică și practică. La sfârșitul anului toți au reușit la examen si au devenit membri activi. La cea de-a 25-a aniversare de existentă a clubului am organizat un simpozion cu prezentări de lucrări, expoziție, vizită în peșteră.


1992
- Deasupra Peșterii Vântului a început să curgă pământul, aceasta a necesitat lucrări de consolidare. Am continuat explorarea în Peștera din Dealul lui Prodan și Peștera Ponoraș. Am descoperit 5 peșteri noi în Valea Iadului, cu lungime totală de 120 m.


1993
- Cu ajutorul Fundației Soros am reușit să punem la punct intrarea în Peștera Vântului. Am făcut două porți noi și am turnat beton deasupra intrării vechi. Din cauza mâinilor barbare am avut foarte mult de lucru pentru refacerea stricăciunilor. A trebuit să renunțăm din această cauză la multe ture.


1994
- Am început explorarea în mai multe peșteri vechi, "uitate", dar fără rezultate semnificative. Excepție face Peștera din Dealul lui Prodan, unde am descoperit galerii în lungime totală de 110 m și sunt șanse de a pătrunde în sistemul Izbândiș, dar mai avem obstacole de învins. Am consolidat poarta din Peștera Vârfurașul și am turnat beton peste acele locuri, unde se mai putea intra în peșteră. S-a înființat Federația Română de Speologie, a cărei membri am devenit. Am participat la Simpozionul Protecția Peșterilor de la Ic Ponor.


1995
- Am descoperit galerii noi în Peștera Vântului: 500 m deasupra galeriei Mikulás și 300 m în galeria Uhu; cu acestea lungimea peșterii a depășit 43 km. S-a propus recartarea Peșterii Vânturilor, Peșterii Ponoraș și Peșterii Vârfuraș, deoarece au crescut exigențele cu privire la hărțile peșterilor. În Avenul Pobraz Vremir Mátyás și Kovács Zsolt au descoperit galeriile de la nivelul superior cu o lungime totală de 1000 m. Am consolidat și am închis poarta Peșterii Ponoraș. Am participat la ședința de constituire a Poliției Ecologice, la școala națională de cartare de la Cloșani și la un simpozion cu tema salvamont - salvaspeo.


1996
- Am început recartarea Peșterii Vântului. În Peștera Ponoraș am descoperit galerii noi în lungime de 200 m. La școala națională de cartare Balla György și Balla Lehel au ajuns la nivelul de asistent. Începe recartarea Peșterii Vârfurașul cu descoperirea a cca. 1 km de noi galerii. Am participat la primul curs național al Federației Rangerilor din România. Am reușit să stopăm lucrările care au periclitat integritatea rezervației Peștera Vârfurașul. Sub conducerea lui Vremir Mátyás am terminat sistematizarea bazinului mijlociu al văii Iadei.


1997
- Operatorul Ugron Gábor realizează un film despre Peștera Vântului. Descoperim 11 peșteri noi pe valea Letii, în Ponoraș 500m de galerii noi. La Speosport luăm locul II la cartare, și tot locul II la Congresul Internațional de Speologie din Elveția cu harta peșterii Vârfurașul. Balla Lehel și Balla György obțin brevetul de lectori topo, Csis Ferenc și Vári László obțin brevetul de inițiatori TSA.


1998
- De la simpozionul Speoarta, Técsi Péter se întoarce cu șase diplome și trofee. În Peștera Vântului se explorează 500 m galerii noi, cu ocazia taberei din Valea Daica explorăm 445 m de galerii noi în 17 peșteri. Câștigăm locul I la cartare la Congresul Național de Speologie. Participăm la Congresul Federației Italiene de Speologie și la o expediție în Ucraina pe podișul Podoliei.


1999
- Cu conducerea lui Deák Zsolt descoperim 1 km. de galerii noi în Peștera Izbândiș. Am descoperit 700 m. de galerii noi în Peștera Vântului, 150 m. în Peștera Vârfurașul și 6 peșteri noi în zonă. Participăm iar la Congresul Federației Italiene de Speologie și la o expediție în Crimeea.


2000
- Descoperim 11 peșteri noi în valea Iadei, 700 m, galerii noi explorate. În cadrul unei ture de explorare, colegul nostru Ugron Gábor suferă un accident mortal. Acest lucru pune amprenta pe activitatea membrilor, sistându-se aproape în întregime ieșirile în teren.


2001
- Se recartează aproape în întregime Peștera Ponoraș cu cca. 1 km de galerii noi. Se continuă recartarea Peșterii Vântului. Organizăm o nouă expediție cu 7 participanți în Crimeea.


2002
- Colaborăm cu speologii Clubului Sportiv Politehnica în explorarea și recartarea peșterii Sâncuta. Conform cerințelor localnicilor și a turiștilor și cu aprobarea Institutului Român de Speologie începem amenajarea traseului turistic în peștera Vântului. Pe porțiunea de 900 de metrii instalăm scări metalice, poduri metalice pe segmentul activ și lanțuri. Percepem taxă de intrare, banii adunați fiind folosiți pentru întreținerea porților și a echipamentului necesar pentru vizitatori. Lungimea recartată a peșterii depășește 21 km.


2003
- Organizăm numeroase tabere subterane în peștera Sâncuta. Descoperim și cartăm noi galerii. Galeriile vechi sunt recartate cu echipament modern. Apar numeroase diferențe între harta nouă și cea veche. Are loc vernisajul oficial al peșterii Vântului. La vernisaj iau parte membrii consiliului local și al primăriei din Șuncuiuș precum și presa. În peștera Vântului înființăm un perete comemorativ în memoria speologilor decedați care au contribuit la explorarea peșterii. Se naște idea "Casa Vântului", fundația clădirii fiind turnată în timpul taberei de vară.


2004
- Continuă explorarea peșterii Sâncuta cu descoperirea a 500 de metrii de galerii noi. Custodia Peșterii Vântului este atribuită oficial Clubului Speologilor Amatori din Cluj. Participăm la exercițiul de amploare salvaspeo organizat în peștera Vântului împreună cu Corpul Român Salvaspeo.


2005
- Anul începe cu descoperirea a 500 de metrii de galerii noi în peștera Sâncuta. Continuă cartarea peșterii Vântului. Tabăra de vară este organizată la Pietrele Albe, lucrăm la cadasterizarea zonei. Printre membrii clubului apare un nou hobby, canioningul, organizându-se mai multe ture.


2006
- Peștera Vântului este în centrul atenției. Turele de cartare continuă cu avânt. Tabăra de vară este organizată la Șuncuiuș cu speranța descoperirii unei noi intrări în peștera Vântului, din păcate fără rezultate. Având în vedere că anul următor peștera Vântului împlinește 50 de ani de la descoperire, apare ideea redactării unui album cu fotografii. La sfârșitul anului organizăm o tabără foto în memoria prietenului nostru decedat Técsy Péter.


2007
-
Continuă cartarea peșterii Vântului. În peștera Izbândiș descoperim aprope 100 metrii galerii noi. Participăm la festivalul Peninsula cu expoziție de fotografii și echipament și cu traseu de coardă amenajat pe un copac. Câștigătorii tombolei organizată la sfârșitul festivalului au posibilitatea de a vizita peștera Vântului gratuit. Tabăra de vară are loc la Bratca, punctul principal de lucru fiind peștera Brătcuța. În septembrie cu ocazia aniversării a 50 de ani de la descoperirea peșterii Vântului prezentăm albumul bilingv "Peștera Vântului - 50 ani". În octombrie în cadrul zilelor speologiei din Cluj prezentăm albumul publicului larg, evenimentul fiind însoțit de proiecție de filme și fotografii despre peștera Vântului. În octombrie începe cursul de inițiere în speologie.

2008
-
La începutul anului organizăm două tabere subterane în peștera Vântului pentru explorare și cartare la etajul trei și în zona punctului terminus. Au loc mai multe ieșiri în teren în cadrul cursului de inițiere în speologie. Tabăra de vară are loc în valea Runcșorului, fiind organizată cu scopul de a cunoaște mai bine și a explora zona. În ultima zi de tabără are loc examenul din cadrul cursului de inițiere speologică.